Scurtă prezentare a comunei Valea Crișului

Valea Crișului este un sat în partea centrală a județului Covasna, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. Este reședința comunei Valea Crișului, de care mai aparține și satul Calnic.
Localitatea Valea Crișului este situată pe valea pârâului Criș, la o altitudine de 590 m. pe drumul județean 121A, Moacșa - Ghidfalău - Aita Medie. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestui sat, atestă existența omului aici încă din a doua epocă a fierului. Lângă "Valea Mare" a fost identificată o așezare dacică din epoca La Téne, iar lângă cimitirul reformat, s-au descoperit mai mulți denari romani republicani (gințile Caecilia, Hargilia, Cornelia, Fonteia) și imperiali din sec. I. (Vespasian și Titus). Pe promotoriul numit "Vârful cu mesteceni", dintre Valea Mare și Valea Csudor, s-au găsit urmele zidurilor unei cetăți din evul mediu. Cetatea a fost datată în epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu. La 300 m.vest de drumul național, Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc, se află o așezare aparținând culturii Storcevo-Criș. Pe teritoriul satului, în locuri neprecizate, s-au mai descoperit un topor neolitic de piatră cultura Coțofeni, o daltă și o ceașcă dacică. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Principala activitate economică a localității este agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor) și creșterea animalelor dar și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și agroturismul. Obiective turistice din localitate: biserica reformată, construită în anul 1820, biserica unitariană, castelul Kálnoky si școala Kálnoky Ludmilla, construită în anul 1891.

Localiatatea Calnic este așezată în valea pârâului Calnic. Denumirea satului provine din adjectivul de origină slavă "noroios". Satul Calnic este atestat pentru prima dată în anul 1332. Satul este moșia strămoșească a familiei nobiliare Kálnoky. Biserica unitariană din Câlnic (1674) este considerată monument istoric. Tavanul cu casete pictate cu motive florale datează din același secol. Cele două porți sculptate sunt creația meșterilor populari Dénes Nemes și András Bálint. Cele două clopotnițe datând din secolul al XVIII-lea, acoperite cu șindrilă, sunt considerate capodopere ale artei lemnului sculptat din Calnic. La construcția lor nu a fost folosit nici un cui metalic. Ambele clopotnițe sunt înscrise pe Lista monumentelor istorice. Biserica reformată a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic cu ziduri ovale de apărare. Turnul din lemn a fost construit în 1781.